sâmbătă, mai 24

Trucuri... sau ...efecte?

12 comentarii
Dupa cum am promis voi continua acum cu "trucurile" si incerc sa explic de ce ma deranjeaza atat de mult folosirea acestui cuvant ca descriere a efectelor de iluzionism, desi utilizarea lui de catre un spectator cateodata il ajuta(sau cel putin ar trebui sa ajute) pe iluzionist sa realizeze ca ceva in ceea ce face e gresit, ca trebuie schimbat ceva in efectul pe care il prezinta.

Nu stiu stiu cum sunt alti iluzionisti, dar eu cand auzeam pe cineva catalogand efectele prezentate de mine ca si "trucuri" imi venea sa imi prind capatul de la cravata si sa strang nodu' ala cat pot de tare (asta daca purtam cravata la momentul respectiv), de aceea poate m-am si indreptat catre efectele de mentalism , acestea fiind singurele care trezesc in mintea spectatorului intrebarea: este real ?. As vrea sa traiasca toti bucuria care am trait-o eu cand, pentru prima data cineva a spus "trucurile au o explicatie - la efectele prezentate de tine nu exista explicatie ". Cand cineva crede sau afirma asta, iti atingi scopul ca si performer, atunci apar rezultatele muncii tale, sentimentul respectiv te transforma din "magicianu' de cartier" intr-un adevarat iluzionist (sau cum imi place mie sa spun: din David Blaine in Derren Brown).

Un truc devine efect cand reusim sa cream imagini clare in mintea spectatorilor care pot fi procesate rapid de catre subconstienul uman, si depasesc factorul critic al acestuia, cand mintea lor nu genereaza intrebarea: cum a facut oare asta?. Atunci nu exista optiuni, nu le ramane decat sa savureze restul spectacolului si sa creada ca ce au vazut e real!
Mentalismul e categoria iluzionismului care, prezentat corespunzator, reuseste sa duca spectatorul in aceasta pozitie cel mai usor. 
 

Copyright © 2008-2009 Cristian Gog. Textele de pe acest site pot fi preluate numai cu acordul expres al autorului si cu precizarea OBLIGATORIE a sursei !